Da, știu, o să-mi fac mulți dușmani. Țara asta numără câteva milioane de părinți și eu mă întâlnesc lunar cu câteva sute. În general. În particular, cu mai puțini, dar cu siguranță mai prezenți la ceea ce înseamna să fii părinte decât mulți din cei care-și lasă copiii să fie crescuți de alții. Iar eu acestei ultime categorii vreau să mă adresez, celor care nu par a fi foarte preocupați să se perfecționeze în ale « părintelii ».
Ce vreau să zic ? În titlu revendic sus și apăsat că vreau o saptamâna de « Părinți altfel ». Cum așa ? Păi, așa cum există « Școală altfel », proiect în care instituția de învatamânt își propune să îi ajute pe copii să descopere informația prin metode alternative și informale, tot așa, și instituția de educație de acasă, adică cele două elemente constitutive, mama și tata, ar trebui să-și propună un proiect comun în urma căruia copiii să descopere viața, abordând un alt fel de a fi și de a interacționa cu cei mici.
Și nu le cer foarte mult : doar o saptamâna din viață, pe an. Șapte zile, adică o sută șaizeci și opt de ore, din care, dacă mai scădem timpul de somn al copilului, mai ramânem cu vreo sută de ore pe an. Ore pe care părinții să le dedice exclusiv unui alt mod de a face și a fi, alături de copiii lor. Și iată ce program le-aș propune, pe zile :
Ziua 1- Ziua Iubirii: Ca să începem cu dreptul (deși nici stângul nu e mai prejos), ți-aș propune ție, Părinte, ca această zi să fie exclusiv dedicată iubirii. Cum ? Copiii, așa cum spun Chapmann & Campbell, au cinci limbaje ale iubirii, deci te invit să le vorbeșți copiilor pe limba iubirii, experimentând fiecare din aceste limbaje : mângâieri/îmbratisări, cuvinte valorizante, timp petrecut împreună, ajutor oferit și cadouri. Petrece așadar această primă zi aidoma bursucilor din povestea părinților care nu-și întelegeau copilul, încercând să comunici sub toate aceste forme. Cu alte cuvinte, fie că pruncul tău are doi sau doisprezece ani, începe să-ți dedici TIMP împreună. Du-te după el, unde vrea el, când vrea el. Oferă-i spațiu continător de joacă și ascultare permanentă, fără să te mai gândesti la nimic și nimeni . VALORIZEAZĂ-L, spunându-i « sunt mândra de tine », « îmi place cum ai construit turnul din cubulete », « mă bucur că te-ai simțit important azi la școală », « mi-ar fi plăcut să pot și eu la vârsta ta să fac acest lucru », șamd. Strânge-l tare în brațe, mai ales dimineața și seara la culcare, pentru a-i oferi garanția iubirii tale și a-i satisface nevoia de conectare fizică. Gâdilă-l, hârjoniti-vă cu pernele, urcă-l pe tălpile tale și fă-l avionul, organizează o luptă « sumo » corp la corp sau o « ședință de masaj la salonul cel mai special din oraș- acasă ». Ideea e să-i răspunzi acestei nevoi de CONECTARE FIZICĂ. Oferă-i ajutorul, fie că îți cere să-i pregătești micul dejun sau să-i dai o jucărie care se află lânga el. Copilul se va simți iubit prin AJUTORUL PE CARE-L OFERI, fie că ți se pare justificat sau nu. Nu îl judecă ci oferă-ti serviciile, cât mai bine și mai asertiv cu putință. Urmează să-i satisfaci nevoia de a primi de la tine obiecte, CADOURI, ca un limbaj prin care se simte prețuit. Aici îti propun să folosești un demers simbolic, pe care-l folosesc prin metoda cu care lucrez : alege/confecționează /cumpără un obiect care ar reprezenta în mod simbolic iubirea ta față de propriul copil. Da, știu că ti-e greu, știu că-ti iubești așa de mult pruncul încât nu găsești un obiect așa de mare și de frumos precum iubirea ta față de el. Totuși, dacă ai fi la poarta Raiului, și Dumnezeu te-ar ruga să-i arăți printr-un obiect-simbol cât și cum îl iubești pe copilul tău, cu siguranță că ai face acest gest, ai reprezenta iubirea ta. Ei bine, îti propun să nu aștepți să ajungi la poarta Raiului, să îi arăți chiar acum iubirea ta copilului. OFERĂ IUBIREA în mod simbolic, așa cum o simți tu față de el și nu cum crezi că i-ar face lui plăcere. Dacă ești autentic, el se va bucura să vadă și să primească iubirea, sub forma unui obiect, de la fiecare părinte în parte
Ziua 2-Ziua Ascultării : Acum că fiul/fiica ta e plin de iubire, deschide-te spre a-i oferi ascultare. Dedică-ți această zi ascultării lui/ei, în tot ceea ce spune și face. Nu judeca, nu da sfaturi, nu eticheta. Învață să primești tot ce vine de la el ca pe un dar, o informație nouă care te poate ajută să îl întelegi mai bine și, de ce nu, să te cunoști mai bine pe tine. Aplică cele trei registre ale ascultării (real, imaginar, simbolic) și conectează-te cu el. Singurele întrebări pe care i le vei adresa vor fi cele legate de faptele, trăirile, și gândurile lui. Nu-i pune așadar întrebări de genul « de ce n-ai, ai făcut ? », « nu crezi c-ar fi fost mai bine dacă… », etc. Nu uita că ascultarea presupune să deschizi larg urechile, ca ferestrele unei case, în timp ce gura, ușa casei dacă vrei, să ramână. Doar așa poți primi un aer poaspăt, curat, în relație, fără să faci curent de aer și totul să se risipească.
Ziua 3- Ziua Jocului: Astăzi puteți face schimb de idei și de jocuri. Fii partenerul de care copilul tău are nevoie, acasă, în parc, în natură. Profită de orice obiect care se află în preajma ta pentru a-l personifica și invită-ți copilul în jocul vostru. Stiloul de pe masă poate să fie prințul care nu mai voia să vorbească și s-a transformat în instrument care comunică prin scris, copacul din parc poate fi adăpostul care va oferă protecția împotriva dușmanilor imaginari, cubul din lego de pe covor poate deveni iubirea prințesei transformată în vrăjitoare, șamd. Jocurile de societate, care solicită emisfera stânga, jocurile de creativitate și imaginație care o stimulează pe cea dreaptă, bătaia cu perne, lupta corp la corp, jocul de-a școala sau grădinița, schimbul de roluri, coloratul sau fredonatul unui cântec îmreună, la karaoke, vor stimula creierul prefrontal, oferind copilului șansa de a experimenta diverse roluri în viață și stimulându-i încrederea în sine. Nu uita, inventează, inventează și iar inventează, redevino pentru o zi copilul care ai fost odată și bucură-te de cele mai trăznite și haioase idei pe care le-ai (fi) experimentat ca și copil.
Ziua 4- Ziua Regulilor : Ei, acum că ai oferit iubire, ascultare și joc, e timpul să treci la cereri față de propriul copil. Incepând de la vârsta de un an și opt luni și pâna când copilul va părăsi, în calitate de adult, domiciliul familial, el are nevoie de reguli și limite. Recomand mai întâi de toate aplicarea unor reguli de igienă relațională, pe care să le respectați în familie, deopotrivă părinții și copiii. Sunt reguli de bun simt, de bună conviețuire, de bună creștere. În respectul și nu împotriva celuilalt. Nu sunt reguli de genul « nu-i frumos să n-o saluți pe doamna », ci din acelea care încurajează, care valorizează și care, prin puterea exemplului, ajung să fie respectate de copii : « mi-ar fi plăcut să o saluți pe Doamna, eu o salut mereu, îmi place să-i salut pe cei cu care mă-ntâlnesc. Am constatat că oamenii devin mai buni și prietenoși când sunt salutați, iar în familia noastră am învătat să salutăm de când eram foarte mici. Știu că și tu poți saluta, mi-a plăcut când ai salutat-o pe doamna de la grădiniță, la plecare. Te felicit, îti propun să continui la fel cu toate persoanele pe care le intâlnesti și cu care intri în contact ». La capitolul reguli sunt multe de spus, îti propun totuși ca, în această zi, să stabilești împreună cu partenerul (soțul/soția) câteva reguli specifice propriului cămin și mai apoi să le prezentați împreuna copilului (evident adaptate la vârsta și activitățile sale). Ele vor fi repere bune în viață, îl vor ajută pe copil să se adapteze mai ușor la cerințele societății si-i vor oferi, deopotrivă sentimentul plăcut de siguranță.
Ziua 5- Ziua Relației :Dragă părinte, dacă ai petrecut patru zile conform celor de mai sus, această a cincea zi va fi o joacă pentru tine. Va fi ziua în care te vei poziționa echilibrat față de copil, respectând ponderea dintre a oferi și a cere, a primi și a refuza copilului. Te vei defini în ceea ce ești tu cu adevărat, cine ești și ce aștepți de la el. Îți poți face două ecusoane (sau folosi două șepci, două tricouri, două elemente distincte), pe care copilul să le identifice separat. Îți propun să le pui în piept (sau să le afișezi după caz), în funcție de poziția în care te găsești. De exemplu, ecusonul verde să fie cel în care dăruiești și primești de la copil, ecusonul portocaliu să fie cel în care îi ceri sau refuzi copilului. Crede-mă, e un instrument vizual extrem de puternic, care-l ajută pe copil să înțeleagă că părintele oferă și pune limite, în aceeași măsură, și, mai presus de toate, cu aceeași dragoste. În ziua Relației îti sugerez să iei o eșarfă (fular, cordon) din casă, să-i spui copilului că această eșarfă reprezintă simbolic legătură dintre voi, să-i spui că tu ești doar la un capăt al acestei legături însa că celălalt capăt îi aparține, că el e responsabil cu capătul lui de relație și cu modul în care își dorește să-l trateze- cu respect sau cu furie, cu atenție sau cu neglijență. Prinde de capătul tău, lasă-l să-l ia singur pe al sau și asigură-l că vei fi la capătul tău de relație pe tot restul vieții tale, că nu vei renunta vreodată la relația voastră. Pe viață. Îi vei oferi astfel garanția încrederii în el, în ceea ce este și ce va deveni. Se va simți recunoscut si în siguranță.
Ziua 6 : Ziua Bonei : Este ziua în care îți poți îndrepta atenția în totalitate către acea persoană care se ocupă de copilul tău. Fie că este bonă, vecina, bunica, persoana care se ocupă de creșterea pruncului tău este la fel de importantă în viața lui precum ești tu (câteodata, din păcate, chiar mai mult). Potrivește-ti acest timp pentru a fi în relație cu această persoană și a te poziționa clar față de ea. Dacă e bonă, prezintă-i clar regulile casei, așteptările tale, ceea ce poți să-i oferi (ca sprijin în educația copilului) și care sunt lucrurile peste care nu poți trece. Vorbește-i deschis despre cum vezi tu educația copilului tău, care sunt valorile tale, ce anume crezi că e important pentru dezvoltarea copilului tău. Încearcă să faci diferența între nevoile fiziologice ale copilului (adesea părinții se focusează mult pe ele) și cele emoționale (de multe ori mult mai importante pentru copil). Dacă persoana care petrece mult timp cu fiul/fiica ta e propria ta mamă sau soacră, e foarte important să te poziționezi clar de la adult la adult, și să-i vorbești din rolul tău de mama a copilului (și nu de fiică a mamei). Îți sugerez să distingi atent aceste lucruri pentru că, din păcate, mult prea mulți părinți îmi trec pragul cabinetului cu dificultăți în aceste relații, în raport cu creșterea copilului. Bineînteles, din păcate, cel care suferă din neîntelegerea adulților este întotdeauna cel mic (câteodata devenit mare).
Ziua 7- Ziua Școlii: Am ajuns și la cea de-a șaptea zi (dacă ai citit pâna aici te felicit și promit că nu am vrut să te cert la începutul acestui articol :-), ești un părinte interesat cu adevărat de copilul tău). Aș dori ca tu, Părinte, să dedici această zi în întregime școlii. Da, acelei instituții care-ți crește și educă copiii zilnic, așa cum poate și știe. Poate nu știe întotdeauna să o facă foarte bine, poate nu poate să îl ajute foarte mult, însa tocmai de aceea e nevoie de tine !! E nevoie nu doar de critica ta, ci și de implicarea ta. Atât îți cer, doar o zi pe an ! Poate fi chiar o zi, dedicată școlii, în care să îti propui serviciile acestei instituții. Știi să citești ? Du-te și oferă copiilor, în saptamâna Școală Altfel, lectură gratuită. Știi să zgravesti ? Propune-ti serviciile școlii unde învată odrasla ta, sigur au o încăpere care merită reîmprospatată. Știi să faci zacuscă ? Ține o lecție gratuită despre mâncarea sănătoasă și legumele care se folosesc la rețeta tradițională. Lucrezi într-o multinațională ? Invită-ti clasa copilului tău la o vizită în firma ta ! Fiecare părinte știe și poate cu siguranță să transmită ceva copiilor, într-un alt mod. În curând se apropie Saptamâna Altfel la școală, pe care eu o dedic copiilor, așa cum mă pricep. Am cunoscut însa părinți bucuroși să scoată un ban din buzunar și să-și trimită copilul, în saptamâna Școală Altfel, la locul de joacă cu lasere. Probabil pe principiul, dacă eu tot muncesc, măcar el să se distreze. Doar că distracția unui copil nu ține doar de atât. Distracția poate fi și mai mare atunci când ei descoperă viața, sunt în contact cu ea, „ca oamenii mari”. Când sunt aproape de părinți, când sunt mândri că aceștia le sunt aproape (la școală sau la propriul lor serviciu), într-un mod cu totul nou și diferit. Cred că e cel puțin cool, dacă nu cumva e chiar mare nevoie să fim « Părinți altfel ». Măcar o dată pe an.
Dacă vrei să obții o comunicare eficientă cu copilul tău, îți propun să accesezi programul de cursuri online:
Cursuri comunicarea între părinți și copii
Autor: Antonia Noël, Consultant și Formator în Comunicare relațională®